PRIMARIA COMUNEI BISTRET

Judetul Dolj

PREZENTARE LOCALA

    Istoric
    Din primul document scris datat la 3 octombrie 1385 al lui Dan I aflam ca acesta intareste domnia sa (manastirii Tismana) cu satul Vadul Cumanilor cu jumatate Toporna si "balta Bistret", de la Toplata pana la Barjogarla, mai sus de Covacita cu satul Harsomuniti si Tismena pe amandoua partile.
    Prin hirisovul din 18 septembrie 1531, Vlad Inecatul a dat porunca manastirii Tismana "sa faca sat la Vadul Bistretului" cu vecini ce se vor aduna in acea seliste. Existenta celor doua sate de la balta Bistret, este clarificata definitiv in documentele din 21 octombrie (1554-1557) ramas de la Patrascu cel Bun in care ele sunt numite "Bistretul si Calugareni", denumiri ce nu se vor mai schimba in viitor. Astfel pe harta lui Schwart (1722) pe mosia Bistretu figureaza satele "Calugareni si Bistrita, de asemenea, in conceptia lui Virmond" (1728) sunt trecute satele "Bistrezzul del monastero Tismana" (95 familii) si Calugareni del monastero Tismana" (11 familii).
    Incepand cu sec.al XIX - lea, calugarenii dispar definitiv din numeroasele categorii care s-au pastrat, numele lui fiind preluat de balta pe al carei mal s-a aflat timp de 5 secole.
    Din prima jumatate a secolului trecut, sa pastrat "Cartea de alegere a mosiei Bistretu de catre mosiile invecinate", intocmita de inginerul I Valceanu, la 20 febroarie 1835 m, fiind ceruta de manastirea Tismana in conformitate cu prevederile Regulamentul Organic.

    Statutul administrativ in prezent
    Comuna Bistret are in componenta patru sate.
  • Bistret - sat resedinta de comuna
  • Bistretu Nou - sat
  • Plosca - sat
  • Brandusa - sat
    Prezentarea fizico-geografica a localitatii

    Pozitia geografica a comunei Bistret, jud. Dolj
    Comuna Bistret se inscrie, in linia satelor Ghidici - Rast - Negoi - Bistret - Plosca, Carna - Sapata - Macesu de Jos - Nedeia - Gighera - Zaval fiind situat in partea de Sud -Vest a judetului Dolj, la S-E de orasul Bailesti, si dea lungul D.N. 55 A.
    Se invecineaza:
  • NORD - comuna Afumati si Urzicuta
  • SUD - fluviul Dunarea
  • EST - comuna Carna si Macesu
  • VEST - comuna Catane si Negoi
    Distanta, dintre localitatea resedinta de comuna Bistret si cel mai apropiat oras - Bailesti este de 40 km. Fata de Municipiul Craiova, comuna Bistret se gaseste la o distanta de circa 73 km. Teritoriul administrativ al comunei Bistret este strabatut de traseul drumului comunal Bistret - Plosca - Brandusa.

    Relief.
    Relieful caracteristic este format din doua trepte:lunca si terasa inferioara a Dunari. Lunca este supusa direct actinunii  fluviului, ceea ce arata ca solurile ca si vegetatia se prezinta intr-o mare varietate. Mai ales in lunca dar si pe terasa se intalneste o foarte mare varietate de soluri, multe dintre ele soluri tinere, putin evoluate, cu o structura instabila. Pe terasa predomina cernoziomurile si cernoziomurile gleizate, soluri fertile, dar supuse proceselor de gleizare. In lunca predomina solurile aluviale, lacovisolurile si aluviunile crude. Se intalnesc numeroase areale-in depresiuni-de mlastina. Aceasta fosrma de relief este favorabila dezvoltarii agriculturi si ofera conditii tropice pentru culturi legumicole. Fluviul Dunarea strabate partea sudica a comunei Bistret, la nord padurea Braniste, la est paraul Desnatui, la vest lacul Calugareni.
    Teritoriul comunei Bistret se inscrie in bazinul hidrografic al fluviului Dunarea, in zona cu resurse de apa subterane cu vulnerabilitate ridicata si cu resurse specifice mai mari decat resursa medie pe tara.

    Clima.
    Intreg teritoriul administrativ al comunei se incadreaza intr-o zona cu clima de influenta sud-vestica mediteraneana, cu ierni mai blande, veri calduroase si secetoase, o fregventa mai mare a precipitatiilor din a doua parte a toamnei si predominare a vanturilor din directiile vest si sud. Temperatura medie anuala este de peste 11 grade C, cea din luna ianuarie  de -2 grade C, iar cea din iunie mai mare de 23 de grade C. Temperatura maxima absoluta este de peste 41 grade C iar minima absoluta este de -29 grade C. Cantitatea medie de precipitatii este in jur de 500 mm/an, vantul dominant are directia N-V, V si S-V. Primul inghet apare in ultima parte a lunii octombrie, iar ultimul in ultima decada a lunii aprilie, rezultand un interval de peste 200 de zle pe an fara inghet.

    Probleme de mediu.
    Problemele de mediu existente in teritoriul comunei se refera la existenta unor momente de arhitectura care trebuie protejate (biserica Sf. Nicolae si Sf. Ar. Mihail), existenta unor zone cu potential peisagistic, nevalorificate pentru agrement local (plaja lacului Calugareni), defrisarea abuziva a padurii.

    Incadrarea in teritoriul administrativ al comunei
    Conform Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului, comuna Bistret are 4 localitati componente:
  • Bistret  (sat/resedinata de comuna)
  • Bistretul Nou (sat component)
  • Plosca (sat component)
  • Brandusa (sat component)
    Cele trei sate componente sunt situate in nordul teritoriului administrativ al comunei. Conform planului si registrului cadastral al comunei, suprafata teritoriului administrativ al acesteia este de 12 245 hectare, defalcata dupa categorii dupa cum urmeaza:

Total teritoriu
Administrativ
Comuna Bistret: 12.245 ha
Din care:  
Agricol  7 665
Arabil  6 882
Pasuni-fanete  1 277
Vii  162
Livezi  579
Neagricol  3 254
Paduri  836
Ape  1 795
Drumuri  378
Curti-constructii  350
Neproductiv  91

















     Analiza comunitara
     Infrastructura comunei Bistret.
    Organizarea circulatiei rutiere si a transportului in comun.   
  • Drumul DN 55 A Bechet - Calafat traveseaza teritoriul administrativ al comunei intersectandu-se in centrul comunei Rast cu DJ 561 A spre orasul Bailesti asigurandu-se legatura itnercomunala.
  • DJ 1222 asigura legatura Bistret-Brandusa.
    Comentarii privind organizarea organizarea circulatiei locale se refera la erarhizarea circulatiei cat si la modernizarea suprafetelor carosabile. Astfel pe traseele existente s-a urmarit organizarea unor inele de circulatie principala care sa asigure accesele carosabile in zonele functionale, intersecatarea intre circulatia locala si cea intercomunala se va realiza numai la nivelul inelelor de circulatie urmand ca intersectiile respective sa fie amenajate.
    Spatiile rezervate pentru parcaje, vor fi situate in zona centrala localitatii si in zona activitatii sportive, considerandu-se ca aceste zone, vor deveni periodic puncte de aglomerari de trafic.
    Pentru unitatile economice spatiile pentru parcaje vor fi asigurate in incintele acestora.
    Pentru zona de agrement propusa pe malul lacului Calugareni se prevede realizarea acestui carosabil din zona centrala a satului Bistret, pe traseul existent prin modernizarea drumului de exploatare.

    Alimentarea cu apa a comunei Bistret
    Alimentarea cu apa a locuitorilor si societatilor comerciale se face in prezent din fantani individuale, de mica adancime, apa captata neindeplinind conditiile de calitate-chimica si bacteriologica-impuse de STAS1342. Fata de aceste conditii se impune realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa. Deja exista un proiect aprobat pe ordonanta 7 a Guvernarii si urmeaza ca din luna septembrie 2007 sa inceapa lucrarile de executiue.

    Alimentarea cu energie electrica.
    Cele 4 localitati sunt racordate la sistemul energetic national prin racorduri aeriene pana la posturile de transformare existente in fiecare localitate, iar de aici prin reteaua de distributie sunt alimentate gospodariile, dotarile si zonele economice.

    Telefonie
    In comuna Bistret, serviciile de telefonie sunt asigurate de Craiova si esxista racorduri la reteaua telefonica existenta de-alungul drumului national 55A.
    In localitate exista semnal de telefonie mobila si anume acces la retelele: Vodafone; Orange; Cosmote.

    Cultura
    Pilonul central al activitatii culturale din comuna Bistret il constituie Caminul Cultural.
    Capacitatea salii Caminului Cultural este de 200 locuri.
    In incinta Caminului Cultural exista si o biblioteca comunala cu un numar de 7500  volume.
    In cadrul Caminului Cultural Bistret se organizeaza o serie de manifectari cultural artisctice (serbari scolare spectacole de divertisment pentru copii si tineri etc.)
    In afara Caminului Cultural, comuna Bistret detine si alte monumente culturale reprezentative.
    Acestea sunt:
  • Monument comemorativ inchinat eroilor cazuti in I  si al II - lea razboi mondial situat in centrul comunei.
  • Biserica "Sfantul Nicolae si Sf. Arhanghel Mihail (1832) amplasta in zona centrala a localitatii proprietate privata cu patru salariati dinter care doi preoti.
  • Biserica "Izvorul Tamaduirii" ampalasata in centrul satului Bistretu - Nou, proprietate privata cu un salariat.
  • Biserica "Sfantul Mihail si Gavril" este amplasata in satul Plosca, proprietate privata cu un salariat.
    O serie de situri arheologice de categoria B dupa cum urmeaza:

























    Societate civila:
    Participarea cetateneasca.
    La nivelul comunei Bistret, societatea civila (cetatenii, grupuri de cetateni, asociatii, sindicate) trebuie inconjurata sa se implice in procesul decizional pentru ca, gradul de participare al populatiei la actul decizional conditioneaza realizarea dezvoltarii durabile.

    Asociatia Primariilor din Sudul Olteniei (A.P.S.O.), a fost infiintata in Iulie 2005 si cuprinde 17 primarii din sudul judetului Dolj.
    Odata cu modificarea legii 215/2001, A.P.S.O. va deveni Asociatia Intercomunala Sud Olt, organism cu vocatie de instruire publica, finantata direct de la Guvern Scopul asociatiei este dezvoltarea comunitatilor rurale din sudul tarii.
   
    Disfuctionalitati
    Imaginea pe care aceste organizatii o au randul comunitatii locale;
    Lipsa voluntarilor care sa se alature actiunilor intrepinse de catre acestia;
    Lipsa imlicarii comunitatii locale de afaceri in sprijinirea actiunilor venite in folosul comunitatii.

    Menegementul Deseurilor
    In comuna Bistret deseurile menajere erau depozitate necorespunzator si lipsite de orice dotare tehnica sau edilitara.
    Totusi pe raza comunei in cele doua foste sectoare zootehnice s-au amenajat gropi pentru depozitarea gunoaielor, la acre deja cetatenii depoziteaza gunoaiele.
    De aceea autoritatile locale prin A.P.S.O. au aplicat un proiect in cadrul programului PHARE coeziune Economica si Sociala 2004, cu privire la infiinatrea unei Statii de Transfer a deseurilor in comuna Goicea una din cele 17 comune partenere a A.P.S.O., loc in care se vor depozita deseurile de pe raza comunelor incluse in A.P. S. O. printre care si Bistret.